Sprijinirea statelor membre cu instrumente moderne pentru vize
1. Sisteme IT inteligente pentru îmbunătățirea schimbului de informații și prevenirea abuzurilor în materie de vize
Uniunea Europeană implementează unul dintre cele mai avansate sisteme digitale de gestionare a frontierelor din lume.
Sistemul de intrare/ieșire (EES) – un sistem IT automatizat care înregistrează călătorii non-UE pentru șederi de scurtă durată de fiecare dată când aceștia trec frontierele externe ale oricăruia dintre cele 29 de țări Schengen – a început să funcționeze cu succes în octombrie 2025. Acesta permite călătorilor să verifice în orice moment perioada autorizată rămasă de ședere și alertează automat statele membre atunci când persoanele sunt identificate ca fiind peste termen (overstayers). Cu peste 20 de milioane de înregistrări de intrări și ieșiri de la lansare, EES s-a dovedit deja a fi un element de schimbare major în gestionarea frontierelor, prevenirea migrației ilegale, detectarea fraudelor cu documente și identitate și, în final, creșterea securității UE. După faza de pornire progresivă, EES va fi complet operațional la toate punctele de trecere a frontierei din spațiul Schengen începând cu aprilie 2026.
În plus, noul sistem Eurodac pentru înregistrarea solicitanților de protecție internațională va deveni operațional în iunie 2026. Acesta va îmbunătăți substanțial capacitatea Uniunii de a aborda utilizarea abuzivă a vizelor de către resortisanți ai țărilor terțe care necesită viză. Va include informații mai detaliate despre resortisanții țărilor terțe și va lega toate seturile de date corespunzătoare aceleiași persoane, stocând date despre deținătorii de vize care au solicitat protecție internațională.
ETIAS va spori securitatea internă prin pre-screening-ul călătorilor pentru riscuri potențiale de securitate, migrație ilegală și epidemii ridicate, înainte de plecarea lor. Prin automatizarea acestor verificări în diverse baze de date UE, ETIAS va face traversarea frontierelor mai rapidă și mai eficientă pentru călătorii care nu reprezintă un risc.
Sistemul de Informații privind Vizele (VIS) include deja date despre cererile de vize de scurtă durată pentru cetățenii străini din țările care necesită viză. Scopul său este de a facilita, în special, procesul de obținere a vizei pentru călătorii legitimi, ajutând în același timp autoritățile să prevină frauda și „visa shopping”. De asemenea, ajută la verificările de la punctele de trecere a frontierei externe pentru a se asigura că persoana care ajunge la frontieră este deținătorul legitim al vizei. VIS revizuit va integra date despre vizele de lungă durată și permisele de ședere, pe lângă informațiile despre vizele de scurtă durată. Va automatiza, de asemenea, interogarea tuturor bazelor de date UE relevante, îmbunătățind calitatea și consistența deciziilor privind cererile de viză.
Odată ce cadrul de interoperabilitate al sistemelor de informații UE va fi implementat complet în 2028, va fi posibilă interogarea – printr-o singură căutare centrală – a mai multor baze de date simultan. Cadrul de interoperabilitate va prezenta o imagine cuprinzătoare a statutului unei persoane, reunind datele relevante pe un singur ecran. Acest lucru înseamnă că autoritățile vor putea detecta automat identități multiple sau frauduloase ori dacă o persoană nu a respectat regulile șederii sale. Va genera, de asemenea, statistici inter-sisteme care vor oferi informații valoroase despre tiparele de călătorie, riscuri și posibile abuzuri, sprijinind astfel o politică de vize bazată pe dovezi.
În viitor, sistemele IT ale UE care sprijină procesarea vizelor ar trebui să valorifice evoluțiile tehnologice, în special soluțiile bazate pe Inteligență Artificială. În același timp, noile tehnologii vor oferi oportunități suplimentare pentru a îmbunătăți securitatea proceselor de vize și pentru a face experiența de călătorie a călătorilor de bună-credință mai fluidă și mai ușoară.
2. Sprijinirea statelor membre în procesarea vizelor
O politică modernă de vize necesită și procesarea eficientă a cererilor de viză. Gestionarea volumelor mari de cereri și asigurarea programărilor la timp la consulate reprezintă provocări, în special în perioadele de vârf. Aceste presiuni sunt accentuate de pașii procedurali necesari, cum ar fi efectuarea unor verificări de securitate temeinice, identificarea fiabilă a solicitanților și gestionarea riscurilor legate de frauda cu documente. Diferențele în practicile naționale și nivelurile variate de digitalizare între statele membre pot duce la o experiență mai puțin fluidă și transparentă pentru solicitanți. Aceste provocări pot submina eficacitatea sistemului, pot reduce încrederea între statele membre și pot diminua încrederea publicului în corectitudinea procedurilor de vize ale UE.
Implementarea instrumentelor IT pentru gestionarea frontierelor menționate mai sus va fi crucială pentru consolidarea securității și integrității procesului de vize al UE. Totuși, acest lucru trebuie completat prin sprijin practic pentru implementarea politicii de vize atât la nivel consular, cât și central. Un astfel de sprijin va: asigura o aplicare mai armonizată a regulilor de vize, va îmbunătăți calitatea, eficiența și consistența luării deciziilor în statele membre, va facilita implementarea digitalizării procedurii de viză și va contribui la reducerea „visa shopping”.
Deși politica de vize reprezintă o componentă centrală a politicii UE de gestionare a frontierelor și primul nivel de protecție al spațiului Schengen, este singura politică de afaceri interne care nu beneficiază de sprijinul structurat al unei agenții UE. În acest sens, viitoarea revizuire a mandatului Frontex va explora posibilitatea înființării unui Birou UE de Sprijin pentru Vize în cadrul Frontex, care să ofere sprijin operațional în calitate consultativă. Sarcinile sale ar putea include: dezvoltarea și furnizarea de formare pentru ofițerii consulari pentru a asigura standarde ridicate constante în luarea deciziilor privind vizele; sprijinirea consulatelor în verificarea documentelor și detectarea fraudei cu documente prin expertiză specializată, instrumente și bune practici; efectuarea de evaluări de risc și analize de țară pentru a promova o luare a deciziilor coerentă și bazată pe dovezi în întreaga Uniune.
În plus, dependența crescândă a statelor membre de furnizori externi de servicii (ESP) pentru gestionarea unor părți ale procesului de vize impune un control și monitorizare îmbunătățite ale calității. Din acest motiv, Comisia va lansa un studiu cuprinzător privind practicile de externalizare și finanțarea ESP-urilor însărcinați cu colectarea cererilor de viză, în vederea identificării opțiunilor pentru prevenirea abuzurilor sistemice.
3. Utilizarea strategică a finanțării UE pentru implementarea politicii de vize
Statele membre ar trebui să continue să utilizeze strategic fondurile UE disponibile pentru a sprijini implementarea eficientă a politicii de vize. Prioritate ar trebui acordată finanțării dezvoltării componentelor naționale și adaptărilor necesare pentru VIS revizuit și digitalizarea procedurilor de viză. Finanțarea ar trebui, de asemenea, să consolideze capacitățile de procesare (personal și echipamente) în locațiile unde solicitanții se confruntă cu timpi lungi de așteptare pentru programări la vize Schengen. Comisia își propune să ofere sprijin financiar statelor membre pentru implementarea priorităților politicii de vize, adresând nevoile cheie din domeniu. Comisia își propune, de asemenea, să furnizeze îndrumare specifică, ateliere tematice și schimburi de bune practici pentru a evidenția inițiativele de succes și a facilita implementarea practică a activităților legate de vize. Privind spre perioada de programare 2028-2034, Comisia urmărește să tragă învățăminte din implementarea actuală pentru a asigura ca prioritățile legate de vize să fie integrate mai proeminent în viitoarele cadre de finanțare. Menținând un accent puternic pe inovație, interoperabilitate și eficiență operațională, Comisia își propune să asigure că finanțarea UE avansează în continuare o politică modernă, sigură și eficientă a vizelor UE. Comisia va explora, împreună cu statele membre, fezabilitatea majorării taxelor de viză armonizate la nivel de Uniune pentru vizele Schengen și utilizarea veniturilor din această majorare în sprijinul dezvoltării suplimentare a politicii comune de vize a UE.
Pași cheie următori:
- Asigurarea implementării sistemelor IT inteligente pentru gestionarea frontierelor și a cadrului de interoperabilitate.
- Propunerea înființării unui Birou UE de Sprijin pentru Vize ca parte a propunerii de revizuire a mandatului Frontex în 2026.
- Lansarea unui studiu cuprinzător privind utilizarea furnizorilor externi de servicii în procesul de vize.
CONCLUZIE
Pentru a face față provocărilor globale actuale și viitoare, Uniunea trebuie să se adapteze. Politica de vize a UE este centrală în această transformare, aflându-se la intersecția dintre competitivitatea, securitatea și politica externă a Uniunii.
Pentru a asigura o implementare reușită a acestei strategii, Comisia va colabora cu Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene și va invita ambele instituții să susțină activitatea privind inițiativele viitoare anunțate. Având în vedere impactul lor asupra relațiilor externe ale UE, acțiunile propuse în această strategie vor fi realizate în cooperare cu Serviciul European de Acțiune Externă, în exercitarea funcțiilor sale.
O politică de vize modernă, orientată spre viitor va fi un factor cheie al atractivității globale a UE, susținând capacitatea de inovație, creșterea și competitivitatea Europei. Dar deschidere trebuie să meargă mână în mână cu responsabilitate. O politică de vize credibilă trebuie să prevină abuzurile, să descurajeze migrația ilegală și să protejeze integritatea spațiului Schengen. Găsirea echilibrului corect între securitate și facilitare este esențială atât pentru menținerea încrederii cetățenilor, cât și pentru asigurarea rezilienței frontierelor externe ale Europei și a securității sale interne.
În același timp, politica de vize reprezintă un instrument puternic al politicii externe și externe a Uniunii. Ea poate promova cooperarea cu țările partenere în domenii de importanță strategică pentru UE. Reformele propuse vor asigura că călătoriile fără viză nu reprezintă un drept permanent, ci un privilegiu care necesită eforturi constante pentru a fi menținut.
Realizarea acestei viziuni necesită instrumente moderne și implementare eficientă. Digitalizarea procedurilor de viză și simplificarea sistemelor de aplicare vor face politica de vize a Europei mai eficientă, sigură și prietenoasă cu utilizatorii, în beneficiul atât al călătorilor, cât și al statelor membre. Implementarea consistentă în întreaga Uniune va fi crucială pentru a transforma aceste reforme în rezultate tangibile.
În cele din urmă, politica de vize, ca pilon esențial al acquis-ului Schengen, trebuie să servească drept punte strategică între deschidere și protecție. Ea trebuie să asigure cetățenilor că frontierele Europei sunt gestionate eficient, în timp ce semnalează lumii că Uniunea Europeană este un actor global asertiv, competitiv și cu gândire strategică, pregătit să modeleze mobilitatea în propriile termeni într-o lume din ce în ce mai interconectată.