Situația tranzitului și aplicarea eronată a legislației privind monitorizarea prin GPS începând cu 1 aprilie 2025
La data de 1 aprilie 2025, au intrat în vigoare sancțiunile prevăzute de OUG 41/2022 privind monitorizarea transporturilor rutiere prin GPS în România. Cu toate că legislația exclude explicit tranzitul de la obligațiile de raportare în Sistemul RO e-Transport, autoritățile vamale din anumite puncte de frontieră au aplicat în mod eronat aceste prevederi.
Departamentul juridic al Vămii ar fi transmis mesajul ”Începând cu data de 01.04.2025 este obligatoriu pentru toți transportatorii să utilizeze aplicația ro- e mobil care presupune monitorizarea locației mijlocului de transport pe teritoriul României.”
Contrar dispozițiilor legale, care stipulează că mărfurile aflate în tranzit internațional, însoțite de documente vamale (T1, T2 sau carnet TIR), nu necesită cod UIT și nu trebuie monitorizate prin GPS, mai mulți lucrători vamali au obligat șoferii aflați în tranzit să instaleze și să utilizeze aplicația e-Transport pe telefonul mobil.
Această solicitare este nu doar abuzivă, ci și imposibil de aplicat în lipsa unui cod UIT, ceea ce a condus la blocaje în punctele de trecere a frontierei. Ca urmare a sesizărilor primite de la asociațiile profesionale membre IRU, UNTRR a intervenit de urgență pe lângă autoritățile competente.
UNTRR a solicitat clarificări autorității vamale:
- „Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) vă adresează respectuos solicitarea de a ne furniza clarificări oficiale privind obligația de utilizare a sistemului GPS în cadrul RO e-Transport pentru operațiunile de tranzit desfășurate pe teritoriul României, în special pentru tranzitul în regim vamal (ex. Ucraina – Kazahstan, sub acoperirea unui carnet TIR deschis în Ucraina).
- Dorim să subliniem următoarele aspecte esențiale:
- Data de 1 aprilie 2025 marchează doar începerea aplicării sancțiunilor pentru nerespectarea obligației de utilizare a GPS-ului în cazul operațiunilor care intră deja sub incidența RO e-Transport, și nu o extindere a sferei de aplicare a sistemului.
- Conform legislației în vigoare, operațiunile de tranzit – fie ele în regim vamal sau nu – nu sunt incluse în aria de aplicare a OUG 41/2022 și, prin urmare, nici în obligația de monitorizare prin GPS în cadrul RO e-Transport.
- În lipsa unei dispoziții legale exprese, solicitarea unor lucrători vamali din România ca șoferii aflați în tranzit (în special cei străini) să utilizeze aplicația mobilă RO e-Transport sau să instaleze sisteme GPS, este nefundamentată din punct de vedere legal.
- Transportatorii străini afectați de această situație au transmis întrebări legitime privind aplicarea OUG 41/2022”
În urma demersurilor UNTRR, ANAF a confirmat că OUG 41/2022 nu se aplică transporturilor în tranzit, iar după două zile de confuzie și interpretări contradictorii, Autoritatea Vamală Română a emis o circulară oficială prin care a informat structurile teritoriale că transporturile de marfă în tranzit nu sunt supuse obligației de monitorizare prin Sistemul RO e-Transport.
Clarificări privind aplicarea sistemului RO e-Transport în cazul tranzitului
Deși aplicația e-Transport include opțiunile „Tranzit EU” și „Tranzit Non-EU”, aceste funcționalități nu sunt reglementate de legislație, iar utilizatorii nu trebuie să completeze date în sistem pentru mărfurile aflate în tranzit pur.
Exemple clare:
- Un camion care intră în România prin PTF Nădlac și iese prin PTF Giurgiu nu trebuie raportat în sistemul RO e-Transport. Acest fapt trebuie reflectat și în documentul vamal și CMR.
- Un transport din Ucraina, însoțit de carnet TIR sau document de tranzit T1/T2, care intră în țară prin PTF Siret și iese prin PTF Giurgiu, nu necesită cod UIT și nici monitorizare GPS.
Totuși, există excepții importante:
– Dacă marfa este descărcată temporar pe teritoriul României (ex. în vama Târguri și Expoziții din București), pentru a se finaliza procedura vamală, nu este necesară monitorizarea până la punctul vamal.
- După finalizarea vămuirii, în cazul în care marfa este livrată în România, aceasta devine subiect al monitorizării, fiind necesar un cod UIT și pornirea aplicației GPS de la punctul de vămuire până la locul de descărcare.
Prin urmare, este important să se facă distincția între:
- Tranzitul pur, care nu implică operațiuni de descărcare/vămuire în România și nu necesită raportare;
- Operațiunile de tranzit cu activități intermediare pe teritoriul național, care pot intra sub incidența monitorizării conform OUG 41/2022.
Sancțiuni aplicabile începând cu 1 aprilie 2025
Începând cu această dată, nerespectarea prevederilor privind monitorizarea prin GPS atrage sancțiuni semnificative, după cum urmează:
- Operatorii de transport pot fi sancționați cu amenzi între 10.000 – 50.000 lei (persoane fizice) și 20.000 – 100.000 lei (persoane juridice) dacă nu asigură transmiterea datelor de localizare GPS pentru transporturile care intră sub incidența sistemului.
- Șoferii sunt pasibili de amenzi între 5.000 – 10.000 lei în cazul în care nu pornesc dispozitivul GPS înainte de începerea transportului sau nu îl opresc după livrarea mărfii sau ieșirea din România.