Fluxurile de mărfuri se realiniază în jurul unor noi rute comerciale, dar frontierele rămân veriga cea mai slabă. IRU a prezentat măsuri concrete pentru fluidizarea transportului de mărfuri de-a lungul Coridorului Mijlociu, din ce în ce mai important, în cadrul unui eveniment major din cadrul Săptămânii Turcice de la Viena.
Coridorul Mijlociu răspunde la schimbările lanțurilor globale de aprovizionare, la riscurile geopolitice și la cererea de rute terestre reziliente. Din 2022, mulți actori logistici au apelat la Coridorul Mijlociu ca alternativă viabilă la rutele maritime tradiționale.
Comerțul de-a lungul Coridorului Mijlociu evoluează și el. Dacă odată era dominat de materii prime precum petrolul și mineralele, acum se orientează rapid spre traficul de containere, care s-a triplat în ultimele 12 luni. Peste 60% din traficul de containere constă în mărfuri chinezești destinate Europei.
Vorbind la evenimentul Săptămânii Turcice de la Viena, organizat de Organizația Statelor Turcice și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, secretarul general IRU, Umberto de Pretto, a declarat: „Comerțul de-a lungul Coridorului Mijlociu crește rapid, volumele de mărfuri urmând să se tripleze până în 2030.
Totuși, fără îmbunătățiri ale coridorului, inclusiv ale procedurilor de trecere a frontierelor, cererea de transport va rămâne cu 35% sub creșterea așteptată.
Lucrăm pentru întărirea Coridorului Mijlociu, ceea ce necesită facilitare, predictibilitate și cooperare.”
Provocările actuale la frontiere
În ciuda angajamentului politic puternic, trecerea frontierelor rămâne veriga cea mai slabă a Coridorului Mijlociu.
Principalele provocări includ:
- Timpuri lungi de așteptare cauzate de controale repetitive și lipsa de coordonare
- Capacitate insuficientă la frontiere, mai ales în perioadele de vârf de tranzit
- Capacitate insuficientă Ro-Ro la Marea Caspică
- Zone de parcare insuficiente și condiții inumane pentru șoferi
- Proceduri fragmentate și recunoaștere mutuală limitată între autorități
Aceste blocaje reduc fiabilitatea, cresc costurile și diminuează competitivitatea coridorului.
Soluțiile
Investițiile în drumuri își pierd impactul dacă camioanele așteaptă zile întregi la frontiere. O zi petrecută la frontieră poate costa mai mult decât sute de kilometri parcurși pe șosea.
Conectivitatea reală necesită controale bazate pe risc, încredere între administrațiile vamale și proceduri armonizate la nivel internațional.
„Sistemul TIR oferă un cadru recunoscut la nivel global, bazat pe recunoașterea mutuală a controalelor vamale, o garanție internațională și transport securizat al mărfurilor sigilate”, a spus Umberto de Pretto. „Prin reducerea inspecțiilor fizice, duplicării documentelor și a incertitudinii pentru operatori, TIR este deosebit de potrivit pentru coridoare trans-regionale precum Coridorul Mijlociu.”
TIR conectează acum China cu peste 30 de țări din Eurasia, reducând timpii de tranzit cu 80% și costurile cu 50%. Umberto de Pretto a discutat și despre importanța crescândă a Benzilor Verzi TIR la punctele de trecere a frontierei. Acestea oferă prioritate camioanelor TIR conforme, proceduri mai rapide la frontieră și timpuri de tranzit predictibile.
Toate țările din Asia Centrală, precum și Moldova, România, China, Mongolia și Arabia Saudită, au implementat benzi sau ghișee prioritare pentru TIR.
„Benzile Verzi nu sunt un privilegiu; ele sunt stimulente pentru conformitate și transparență”, a spus Umberto de Pretto.
Digitalizarea este, de asemenea, esențială pentru extinderea facilitării la nivel transfrontalier. eTIR reduce întârzierile cauzate de documentele pe hârtie, promovând transparența, securitatea și interoperabilitatea între sistemele vamale naționale.
„Succesul Coridorului Mijlociu va fi măsurat nu prin hărți, ci prin minutele economisite la frontiere. Tot ce este necesar este voință politică pentru implementarea corectă a TIR, astfel încât să facilităm și să securizăm eficient comerțul, transformând Coridorul Mijlociu într-o arteră comercială predictibilă, competitivă și rezilientă, care va crea locuri de muncă, va stimula progresul, prosperitatea și, în cele din urmă, pacea”, a concluzionat Umberto de Pretto.