Fluxurile de mărfuri de-a lungul Coridorului Mijlociu cresc rapid. Totuși, provocările în creștere ar putea limita potențialul de dezvoltare. IRU a împărtășit soluții la Forumul Internațional privind Transportul Multimodal de săptămâna trecută din Tașkent, Uzbekistan.
Forumul Internațional privind Transportul Multimodal – organizat de Alianța Centrelor de Logistică și Transportatori de Mărfuri din Organizația Statelor Turcice (OTS), în cooperare cu Ministerul Transporturilor din Uzbekistan – a reunit companii de transport și logistică de top, asociații de afaceri și părți interesate din întreaga regiune.
A oferit o platformă pentru dialog constructiv, cu un accent special pe dezvoltarea rutelor multimodale de-a lungul Coridorului Mijlociu, care traversează Eurasia de la China la Europa prin Asia Centrală, Caucaz și Turcia.
Secretarul General IRU, Umberto de Pretto, care a vorbit în primul panel, a spus: „Operăm într-un mediu definit de provocările continue ale lanțurilor de aprovizionare globale.
„Este uimitor că, după mii de ani, discutăm din nou cum să revitalizăm rutele comerciale antice ale Drumului Mătăsii pentru a stimula comerțul și a îmbunătăți conectivitatea transportului.”
Coridorul Mijlociu: O lume de oportunități
Inspirată de istoria măreață a regiunii și potențialul neexploatat, IRU a lansat Inițiativa Nouă de Transport Terestru Eurasiatic (NELTI) acum 25 de ani. S-a dovedit a fi vizionară.
NELTI a testat fezabilitatea transportului rutier pe distanțe lungi în Eurasia, în special conexiunile dintre China și Europa prin rute nordice, sudice și centrale. Ruta centrală de transport este acum cunoscută ca Coridorul Mijlociu.
Din 2022, mulți actori din logistică s-au orientat către Coridorul Mijlociu ca alternativă viabilă la rutele tradiționale de tranzit. Volumul de mărfuri se așteaptă să se tripleze până în 2030 comparativ cu 2021.
Comerțul de-a lungul Coridorului Mijlociu evoluează, de asemenea. Odată dominat de materii prime precum petrolul și mineralele, acum trece rapid la traficul de containere, care s-a triplat în ultimele 12 luni. Peste 60% din traficul de containere constă în bunuri chinezești destinate Europei.
Numărul de camioane cu remorci pe această rută a crescut de la 3.000-5.000 de vehicule în 2015 la peste 19.400 în 2022, cu o capacitate potențială de până la 40.000 de vehicule, în funcție de disponibilitatea feriboturilor RO-PAX.
„Această creștere tremendousă a volumelor de mărfuri de-a lungul Coridorului Mijlociu a adus oportunități, dar și provocări care necesită răspunsuri coordonate”, a spus Umberto de Pretto.
Soluții pentru problemele de creștere
Punctele de trecere a frontierei de-a lungul Coridorului Mijlociu sunt sub presiune. Ag Lomerația și cozile lungi sunt acum norma.
Timpul necesar pentru traversarea coridorului poate varia semnificativ. În unele cazuri, tranzitul este destul de rapid, dar expeditorii au nevoie de predictibilitate și fiabilitate. Aceste provocări provin mai puțin din deficiențe de infrastructură și mai mult din implementarea necorespunzătoare și nearmonizată a instrumentelor existente. Cu TIR, un camion este inspectat doar la originea și destinația finală.
„Nu ar trebui să vedem camioane TIR așteptând la frontiere. Ele trebuie prioritizate”, a spus Umberto de Pretto. „Convențiile ONU existente privind transportul, cum ar fi TIR și CMR, utilizate de țările de-a lungul coridorului, oferă o bază legală fiabilă pentru a facilita comerțul și a reduce costurile.”
Sistemul global TIR de tranzit a demonstrat că reduce timpii de tranzit la frontiere cu până la 92%, scade costurile de transport cu până la 50% și reduce emisiile de CO₂ în zonele de trecere a frontierei cu până la 90%.
O altă problemă cheie care afectează Coridorul Mijlociu este nivelul variabil de dezvoltare digitală de-a lungul lui. Unele țări se bazează încă pe documente pe hârtie, în timp ce altele au adoptat platforme digitale avansate.
„Investițiile în infrastructură dură și proceduri, servicii și instrumente moi sunt necesare pentru a ține pasul cu traficul în creștere la punctele de trecere aglomerate”, a spus Umberto de Pretto. „Dar pentru a maximiza potențialul coridorului și a construi reziliență, accentul strategic trebuie mutat către soluții moi de comerț și tranzit.”
Pe baza acestor pași, următorul obiectiv este implementarea pe scară largă a eTIR. Trecerea la tehnologii digitale și documente electronice de transport ar putea economisi până la patru zile la trecerile de frontieră pentru mărfurile internaționale.
eTIR va ajuta, de asemenea, la extinderea beneficiilor TIR la transportul intermodal, creând noi oportunități pentru integrarea eficientă a diferitelor moduri de transport.
„Împreună cu OTS, IRU lucrează la implementarea eTIR, e-CMR și alte inițiative”, a spus Umberto de Pretto. „Digitalizarea nu doar facilitează comerțul; îl face mai sigur și mai transparent.”
Stimularea comerțului intra-regional
În final, dincolo de rolul de pod terestru Asia–Europa, coridorul ar putea deveni un motor cheie al comerțului intra-regional. Deblocarea acestui potențial depinde de o colaborare puternică între părțile interesate publice și private, instituții financiare internaționale și parteneri de dezvoltare. Fără modernizări țintite, cererea de transport se așteaptă să rămână cu 35% sub creșterea proiectată.
„Transportul transfrontalier este un ecosistem multi-părți interesate care implică guverne, asociații, afaceri și profesioniști din multe țări”, a spus Umberto de Pretto.
„Prin construirea de parteneriate de încredere, partajarea celor mai bune practici și coordonarea serviciilor logistice, putem crea un coridor mai rezilient și mai competitiv”, a adăugat el.
Exporturile din Asia Centrală ar putea crește cu 18% dacă timpul de inactivitate al vehiculelor la trecerile de frontieră este redus la jumătate.
„Invit guvernele, sectorul privat și toate părțile interesate să profite de acest moment și să reimagineze conectivitatea regională ca o poartă către un comerț mai eficient și mai verde”, a concluzionat Umberto de Pretto.